Interne

Votul tău contează mai mult decât crezi — sau mai puțin decât ar trebui

În curând vom avea din nou parte de o rundă de alegeri locale. O nouă rundă în care, în foarte multe localități din România, administrațiile locale vor ține mândre hățul puterii cu o susținere reală de sub 40% din voturi.

Nicu GulimanNicu GulimanAdmin

Manualul nescris al politicii locale

Cum este posibil?

Prin sistemul actual de alegere a primarilor într-un singur tur: câștigă candidatul care obține cele mai multe voturi, chiar dacă majoritatea alegătorilor a votat altceva.

În practică, acest lucru duce la situații în care primarii sunt aleși de o minoritate clară a comunității.

Analizele electorale arată că, în multe orașe din România, reprezentativitatea primarilor raportată la totalul alegătorilor poate coborî sub 15% din electorat. Unele studii despre alegerile locale arată că peste jumătate dintre primarii municipiilor reședință de județ au reprezentativitate sub 15% din totalul alegătorilor.[1]

Există chiar cazuri extreme.

La alegerile locale din 2020, primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a câștigat cu 282.631 de voturi. Sună impresionant — dar Capitala are peste 1,8 milioane de alegători înscriși pe liste. Cu alte cuvinte, primarul Bucureștiului a fost ales de aproximativ 15% din totalul electoratului orașului.[2][3]

Și lucrurile s-au înrăutățit de-a lungul timpului.

La alegerile locale parțiale din decembrie 2025, tot pentru Primăria Generală a Bucureștiului, prezența la vot a atins un record negativ. Noul primar general ales, Ciprian Ciucu, a obținut mandatul cu o reprezentativitate de aproximativ 11,7% din totalul alegătorilor înscriși pe listele capitalei — cel mai slab scor din istoria sistemului cu un singur tur, introdus în 2012.[4]


Ce s-a întâmplat în 2011

Până în 2011, primarii din România erau aleși în două tururi de scrutin.

Schimbarea a venit în timpul guvernului condus de Emil Boc, când majoritatea parlamentară a modificat legislația electorală și a introdus sistemul actual: alegerea primarilor într-un singur tur.[5]

Argumentul oficial a fost simplificarea procesului electoral și reducerea costurilor.

Criticii au spus încă de atunci că efectul real va fi altul: avantajarea primarilor în funcție și consolidarea partidelor mari, în special în localitățile unde votul opoziției este fragmentat.

Alegerile locale din 2012 au fost primele organizate în acest sistem.

De atunci, aproape fiecare ciclu electoral a adus discuția despre revenirea la două tururi — dar schimbarea nu s-a produs.


Cine câștigă din sistemul actual

Dacă ne uităm la rezultatele alegerilor locale din 2020, vedem clar cine domină administrația locală.

Conform rezultatelor finale centralizate după alegeri:

  • PSD – 1.362 primari

  • PNL – 1.232 primari

  • UDMR – 199 primari[6]

Restul partidelor și independenților împart doar câteva zeci de primării.

Cu alte cuvinte, două partide controlează majoritatea administrației locale din România.

Într-un sistem cu un singur tur, acest lucru devine extrem de greu de schimbat.


Rețeta perfectă pentru perpetuarea sistemului

Dacă mai adăugăm câteva ingrediente bine cunoscute, tabloul devine complet:

  • prezență scăzută la vot

  • vot fragmentat între mulți candidați

  • notorietatea primarilor în funcție

  • aparatul de partid deja instalat în teritoriu

Iar în multe comunități mici apar și realități despre care se vorbește prea puțin:

  • presiuni informale asupra angajaților primăriei sau ai instituțiilor locale

  • dependențe economice (locuri de muncă, contracte cu primăria, ajutoare sociale)

  • recomandări electorale venite de la lideri locali de opinie (de la patroni locali până la clerici care „îndeamnă" discret la vot)

  • transport organizat la vot sau cumpărarea voturilor — practici documentate în multiple investigații electorale

Rezultatul este un ecosistem politic local stabil, în care aceiași oameni câștigă alegeri după alegeri.

Nu este neapărat o conspirație.

Este pur și simplu un sistem care se auto-conservă.


De ce nu se schimbă legea

Răspunsul este probabil mai simplu decât pare.

Sistemul actual funcționează foarte bine pentru cei care sunt deja la putere.

Dacă primarii ar fi aleși în două tururi:

  • voturile opoziției s-ar putea coagula

  • candidații independenți ar avea șanse reale

  • ar apărea lideri locali noi

Iar liderii locali sunt exact oamenii care, peste câțiva ani, pot intra în Parlament.

Cu alte cuvinte, schimbarea regulilor la nivel local ar putea schimba întreaga hartă politică a României.


Dar schimbarea nu vine doar din legi

Orice sistem electoral poate favoriza sau dezavantaja anumite categorii politice.

Dar democrația nu funcționează doar prin legi.

Funcționează prin implicarea oamenilor.

Atunci când tinerii spun:

„politica e murdară"

„nu e de mine"

„toți sunt la fel"

...se creează exact spațiul perfect pentru ca aceleași structuri politice să continue la infinit.

Fii schimbarea în comunitatea ta

Implică-te.
Candidează.
Susține oameni competenți.
Participă la viața comunității tale.

Democrația locală începe de la tine.

#InitiativaRDC #PrimariInDouaTururi #DemocratieLocala #ImplicareCivica

Vezi și alte articole

Toate articolele
Justitie

Oricum o iei, tot corupție se numește

Trăim într-o țară în care instituțiile statului ies public și ne spun, cu un aer grav și autosuficient, că „își fac treaba”. Magistratura. DNA. Ministere. Servicii. Toți.

Educatie

Spre Primărie: un weekend care schimbă direcții

În acest weekend (20-22 Martie) simt că am mai urcat o treaptă importantă în ceea ce mă definește ca om. Nu e o metaforă aruncată ușor. E sentimentul real după o experiență pe care știu sigur că nu o voi uita. Am participat la workshop-ul organizat de cei de la SprePrimarie.ro.